Date geografice


Judeţul Galaţi, cu o suprafaţã de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagrã, la confluenţa a trei mari ape curgãtoare – Dunãrea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Poziţia geograficã a judeţului – proiectatã pe fundalul istoriei poporului român – a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pãmânt strãvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţãrii între 45o25′ şi 46o10′ latitudine nordicã, 27o20′ şi 28o10′ longitudine esticã, se mãrgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brãila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.

Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartã în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entitãţi geografice europene care se interfereazã pe pãmântul României.

Clima – teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climã continentalã (partea sudicã şi centralã însumând mai bine de 90% din suprafaţã, se încadreazã în ţinutul de climã de câmpie, iar extremitatea nordicã reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climã de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determinã intervale de încãlzire şi de topire a stratului de zãpadã. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunãrii introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificãri care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncã, mai umed şi mai rãcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generalã a atmosferei are ca trãsãturi principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Relieful prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupã zona de întrepãtrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeanã, sud-europeanã şi în parte, central-europeanã, ceea ce se reflectã fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologicã a reliefului. Acestea din urmã oferã o privelişte cu înãlţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintã un relief tabular cu o fragmentare mai accentuatã în nord şi mai slabã în sud, distingându-se dupã altitudine, poziţie şi particularitãţi de relief, cinci unitãţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploateazã hidrocarburi – ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela – Independenţa, Munteni – Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri – exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minorã a râului Prut, au deosebitã importanţã pentru industria materialelor de construcţii.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Principala rezervaţie naturalã din judeţul Galaţi este localizatã pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4 km lungime şi 0,5 – 1 km lãţime având o suprafaţã de circa 84 ha şi care se continuã pânã în lunca Siretului.
La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se aflã rezervaţia paleontologicã de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţã de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmã). De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bãlaia, se aflã cea de-a doua rezervaţie paleontologicã. A treia rezervaţie paleontologicã se aflã lângã oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea Mãrului-Pechea-Galaţi, cu o suprafaţã de 1,5 ha. Rezervaţia se aflã pe terasa inferioarã a Bârladului, la punctul numit „La Rateş” adicã acolo unde a fost cândva un han.
În partea de rãsãrit a judeţului, pe teritoriul comunei Bãneasa, între localitãţile Bãneasa şi Roşcani, se aflã Pãdurea Bãneasa, în care, pe lângã pãdurea în sine este ocrotit şi bujorul sãlbatic, pe seama cãruia s-au creat legende şi o mare serbare popularã care are loc în fiecare an. Se spune cã bujorii ar fi apãrut din sângele moldovenilor cãzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodã cel Viteaz a fost învinsã de turci datoritã lipsei de apã. Şi în pãdurea de la Hanu Conachi se desfãşoarã în fiecare an, sãrbãtoarea salcâmului. Aceste douã rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune.
Populaţia stabilã a judeţului Galaţi pe municipii, oraşe, comune şi sexe la 1 iulie 2010 se prezintã astfel:

JUDEŢ / LOCALITATI

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

JUDEŢUL GALAŢI

608904

299803

309101

URBAN

343729

165727

178002

Municipiul Galaţi

290593

140078

150515

Municipiul Tecuci

42344

20279

22065

Oraş Beresti

3245

1620

1625

Oraş Tg. Bujor

7547

3750

3797

RURAL

265175

134076

131099

Bãlãbãneşti

2167

1123

1044

Bãlãşeşti

2451

1233

1218

Bãleni

2496

1275

1221

Bãneasa

2132

1107

1025

Barcea

6238

3187

3051

Beresti Meria

4039

2026

2013

Brahãşeşti

8900

4340

4560

Braniştea

4169

2048

2121

Buciumeni

2570

1232

1338

Cavadinesti

3038

1527

1511

Cerţeşti

2393

1216

1177

Corni

2239

1170

1069

Corod

7414

3695

3719

Cosmesti

6697

3419

3278

Costache Negri

2674

1371

1303

Cuca

2372

1180

1192

Cudalbi

7738

3900

3838

Cuza – Vodã

3263

1671

1592

Dragãnesti

6026

3104

2922

Drãguşeni

5704

2941

2763

Fârţãnesti

5210

2644

2566

Folteşti

3424

1731

1693

Frumuşiţa

5363

2679

2684

Fundeni

3960

1955

2005

Ghidigeni

6571

3377

3194

Gohor

3601

1820

1781

Griviţa

3807

1953

1854

Independenţa

4803

2328

2475

Iveşti

9718

4902

4816

Jorãsti

1884

956

928

Lieşti

10829

5427

5402

Mãstãcani

4940

2533

2407

Matca

12164

6215

5949

Movileni

3272

1696

1576

Munteni

7159

3661

3498

Nãmoloasa

2064

1014

1050

Negrileşti

2939

1485

1454

Nicoresti

4013

1946

2067

Oancea

1435

725

710

Pechea

11360

5876

5484

Piscu

4974

2528

2446

Poiana

1870

937

933

Priponeşti

2337

1137

1200

Rãdeşti

1557

793

764

Rediu

2148

1098

1050

Scânteiesti

2510

1323

1187

Schela

3754

1929

1825

Şendreni

3851

1932

1919

Slobozia Conachi

3770

1898

1872

Smârdan

4930

2533

2397

Smulţi

1415

738

677

Suceveni

1988

984

1004

Suhurlui

1557

803

754

Ţepu

2639

1324

1315

Tudor Vladimirescu

5425

2670

2755

Tuluceşti

7500

3784

3716

Umbrãreşti

7054

3522

3532

Valea Mãrului

3691

1886

1805

Vânãtori

4817

2460

2357

Vârlezi

2121

1059

1062

Vlãdeşti

2031

1050

981

Anterior Hotãrârea nr.204

Link-uri Utile

Biblioteca „V.A.Urechia” Galati

TUR VIRTUAL

cjgalati.ro © 2023